Nu cerceta aceste legi...
In Romania, totul se discuta in functie de persoane si interese personale. E un obicei care reflecta o realitate cruda. Lumea romaneasca este una dominata de relatii si conflicte personale, de la marii corupti, la micii invirtiti de la primariile locale. Din pacate, aceasta observatie de bun simt a devenit atit de inradacinata, incit este aplicata la toate nivelele si de toata lumea, indiferent de situatie. Ingrijorator este mai ales faptul ca intelectualii, constiintele societatii, isi structureaza discutiile publice in acelas fel in care omul simplu de la tara isi explica motivatiile vecinilor sai. Pentru multi intelectuali, daca un coleg face o afirmatie despre o realitate sociala oarecare, primul lor instinct este de a-i cauta motivele personale ascunse. Cele mai banuite de astfel de motivatii sunt afirmatiile care sugereaza ca cineva sau ceva si-ar avea radacinile in contextul social. Logica din spatele banuieli e una simplificatoare: un astfel de argument este fie "marxist," fie o incercare de a ascunde ceva. "Doar toata lumea stie cum merg lucrurile in Romania!" par sa exclame partizanii acestei opinii. De exemplu, Dl. Ion Vianu ma acuza in numarul 800 (5-11 iulie) al Revistei 22 , urmind o interventie similara a d-lui Mircea Mihaies, din Cotidianul, ca as "lovi sub centura" nenumiti intelectuali romani. Motivul? In unul din comentariile mele saptaminale din Evenimentul Zilei afirmam ca preotul de la Tanacu, Corogeanu, ar putea fi mai mult decit o aberatie si ca micul cult local din jurul preotului ar fi putut fi ajutat de interesul crescut pentru misticismul ortodox si pentru personalitatile religioase carismatice din Romania. In comentariu mai adaugam ca Tanacu mi se pare un cult hipiot in sinul bisericii ortodoxe si ca biserica oficiala nu mi se pare o co-faptasa la o crima medievala, ci poate doar o victima a unui proces mai complicat. In articol, nu numeam pe nimeni ca autor moral si nu spuneam ca parintele Corogeanu a fost indemnat de cineva anume sa faca ce a facut. Mai mult, nici macar nu spuneam ca eu stiu cu siguranta ca crima de la Tanacu e rodul unui anume context. Mai modest, ofeream o ipoteza (Tanacu e virful unui aisberg scocio-ideologic) si niste intrebari: ce carti a citit Corogeanu? Cine ii sunt maestrii sprituali? In ce context s-a format? Testarea ipotezei ar fi trebuit sa fie efectuata, adaugam, de jurnalistii locali care intirziau (si intirzie, inca) sa ne lamureasca, asa cum se face in toata lumea, de unde a rasarit Corogeanu. Numai asa ne putem da seama, credeam eu, daca avem de a face cu un pur accident, sau cu o intimplare care ne releva niste transformari importante in mentalitatea publica romaneasca. Aceasta clarificare e absolut necesara, sugeram printre rinduri, si pentru ca, daca ipoteza este validata, ea va elibera biserica ortodoxa romana de nemeritata acuzatie de "medievalism," care i-a fost aruncata in spate de unele medii de informare locale si occidentale. D-l Ion Vianu nu pare a sesiza aceste nuante. Mai mult, ma parafrazeaza in asa fel incit sa sune ca eu as fi spus ca reeditarea operei lui Culianu sau Eliade ar fi responsabila pentru aberatia de la Tanacu. (Evident, un lucru complet neadevarat). Concluzia d-lui Vianu? Cine propune o explicatie de tip sociologic, manifesta un comportament ce aminteste de regimul comunist. In opinia d-nei sale (ca si a d-lui Mihaies), a cauta originile sociale ale unui comportament individual, e o dovada de gindire marxista. Cu o singura lovitura, intreaga sociologie moderna, care a aratat dincolo de orice indoiala ca oamenii se comporta comform unor modele sociale, este stearsa cu buretele. Savanti cum ar fi Durkheim, Tarde, Mead, Malinowski sau Weber, care au explicat fara dogmatism in ce fel lumea care ne inconjoara ne modeleaza atitudinile, sunt dati afara din sala de clasa. Cred ca daca dl. Vianu vrea sa dialogam despre cazul Tanacu, sau orice alt fenomen, o putem facem numai daca acceptam, ca intre specialisti in stiintele sociale, ca ideile intelectualilor pot avea consecinte sociale, ca ipotezele sunt metode valide de lucru si ca cei care le propun nu ar trebui automat catalogati ca inamici personali ai lui X sau Y. As fi chiar curios sa aflu daca dl. Vianu are propria sa ipoteza despre Corogeanu. Sunt gata sa accept orice ipoteza alternativa, atita timp cit este articulata satisfacator. Ar fi foarte interesant, de pilda, daca d-nia sa ar incerca, folosind metodele psihanalizei, in care este specialist, sa ni-l explice pe preotul Corogeanu si faptele sale. Este posibil ca parintele Corogeanu sa fie produsul unei nevroze sau al unei traume sexuale infantile. Validitatea acestei ipoteze, ca si a aceleia propuse de mine, nu poate fi, insa, dovedita decit prin dovezi empirice. Cum spunea chiar domnia sa, discutiile intelectuale trebuie purtate cu buna credinta si cu argumente, nu cu acuzatii personale. Cind cele din urma lipsesc, iar cele din urma abunda, cum ma tem ca se intimpla in articolul "Sub centura," mesajul care razbate la suprafata pare a fi o parodie a celebrului cuplet din Cosbuc: "Nu cerceta aceste legi / Ca esti nebun cind le-ntelegi."
posted by SAM @ 8/04/2005 12:16:00 AM
0 Comments:
Post a Comment
<< Home