Istorii Uitate
Un comentariu ce se adauga vocilor ce cer rememorarea Stalingradului romanesc, demn si cu simtul raspunderii istorice.
Un comentariu ce se adauga vocilor ce cer rememorarea Stalingradului romanesc, demn si cu simtul raspunderii istorice.
1 Comments:
In esenta e de sustinut demersul lui Ionita, desigur. Mi se pare totusi ca trece prea repede, exagereaza sau chiar o ia razna bine referitor la anumite chestii:
i. "blog-uri obscure precum www.worldwar2.ro" apare exact cu sensul "ia mai da-i in mama lor si pe astia, ce vor, n-au de lucru", desi trebuie sa spun ca mi se pare extrem de interesanta ideea celor de la site-ul respectiv si chiar am inceput sa citesc in detaliu unele "jurnale" de acolo. Daca am fi avut asa ceva in orele de istorie din generala si liceu, istoria ar fi devenit complet altceva deca plictiseala si tocit- pentru ca E altceva in fond, doar la noi a fost prezentata (si probabil este in continuare) altfel. Iar daca nu mai vrem ca site-ul respectiv sa fie "obscur" ar trebui sa i se faca mai multa publicitate, nu? Intr-un fel Ionita face asta prin mentionarea site-ului in Rev 22, dar felul in care o face ma determina sa ma gandesc daca nu isi face singur un deserviciu
ii. una e sa observi ca la noi lipseste intr-adevar capitolul asta al evocarilor istorice oneste si bine transpuse- de catre cei implicati direct sau altii- si alta e sa ceri din senin autohtoni de calibrul lui Murakami sau Ondaatje. Pana una alta, pentru ca tot isca critici si discutii- si facand un shift de la literatura la cinemateca- eu l-as lasa si pe Nicolaescu sa mai incerce- DACA intra in competitie onesta si nu i se ofera sponsorizare pe baza "trecutului glorios" si a network-ului politic. Si daca sunt altii mai buni, sa-l taie de pe lista. Nu e nici un gen usor si nu orice regizor poate intra pe dimensiunea asta (eu nu l-as vedea pe Puiu regizand filme istorice, dar recunosc ca as fi primul interesat daca s-ar lansa in asta).
iii. lovitul intr-un alt gen cand nu ai genul in context nu-i face cinste lui Ionita. Adica stai putin, nenica, dar ce legatura are faptul ca "introspectia" literara sau de alt tip (sa pastram clasificarea lui Ionita) exista si e populara, cu faptul ca nu exista altceva, in particular aici un realism evocativ, o abilitate documentara, o cronica istorica facuta asa cum trebuie. Sunt unii care exceleaza in domeniul asta si ar fi zero in altceva, deci de ce sa nu le lasi avantajul comparativ acolo unde il au? Dimpotriva, daca exista o nisa aici, ar trebui imediat popularizata pentru cei capabili si interesati. De ce nu face Ionita la SAR o campanie pentru asa ceva? De ce nu face ICR-ul lui Pata asa ceva? E usor sa ma iau de scriitorii existenti si sa le dau picioare in fund: mama voastra, nu mai scrieti despre ego-urile si nemesis-urile voastre ci scrieti-mi despre Marasesti, Marasti si Oituz (si Stalingrad, despre care stiam intr-adevar 0 pana acum vreo cateva saptamani). Pai de ce, mai, sa scrie despre ce vrei tu? Le-ai dat vreun motiv? Tismaneanu de cand incearca sa convinga presedintia (si cele anterioare, dar de ex. la Nea Ion sansa ar fi fost 0) sa condamne comunismul, teroarea rosie etc, sa se infiinteze acea institutie/muzeu a ororilor comunismului, etc, sa se discute despre Gulag in aceeasi masura ca despre Holocaust. Dar cine l-a luat in seama OFICIAL?
Post a Comment
<< Home