Imigranţi în propria ţară
Editorialul din EVZ de săptămâna aceasta anunţă primele rezultate ale unui studiu pe care l-am efectuat peste vară în colaborare cu profesorul Ştefan Ungureanu de la Universitatea Transilvania, Braşov. Concluzia este că braşovenii au un nivel de capital social sub cel al imigranţilor asiatici din America, un grup recunoscut pentru izolarea sa socială. Braşovenii sunt mai puţin mândrii ca americanii sau imigranţii din America de oraşul lor şi discută mai puţin cu vecinii despre comunitatea lor. (Apasă pe imagini pentru a vedea graficele la mărimea lor naturală).
Pentru cei interesaţi, câteva precizări technice. Datele americane le-am stâns împreună cu colegii mei de la USC, în timpul doctoratului, sau prin cercetări proprii. Rezultatele acestor studii au fost raportate într-un număr de lucări ştiinţifice. Vezi lista de mai jos.
Elementul central al cercetării este indexul capitalului social. Acesta e un scor cuprins între 0 şi 40, bazat pe 8 întrebări. Patru sunt în formatul: câţi vecini cunoaşteţi îndeajuns de bine ca: să faceţi o reparaţie la casă, să aibă grijă de casă cînd nu sunteţi plecat, să vă transporte cu maşina în caz de nevoie ori să discutaţi o problemă personală.. Celelalte patru măsoară distanţa socială subiectivă şi sunt formulate astfel
În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?
1. mă interesează să ştiu cum sunt vecinii mei; |
2. imi place să mă întâlnesc şi să vorbesc cu vecinii mei; |
3. vecinii mei împrumută întotdeauna lucruri de la mine şi de la familia mea; |
4. e uşor să devii prieten cu vecinii mei; |

3 Comments:
Felicitari pentru realizarea unui astfel de studiu in Romania. Tocmai citisem articolul din 2004 din JB&EM, despre comunitatile virtuale. In caz ca-mi extind cercetarea in tara (ceea ce am evitat sa fac, de teama ca nu voi gasi oameni sa ma ajute), este posibil sa va contactez in legatura cu metoda si costul obtinerii unui esantion in Romania?
Este interesant si recunosc ca nu as fi putut anticipa rezultatele studiului.
V-o recomand pe Raluca, in caz ca veti colabora cu ea, o cunosc si garantez pentru ea :-)
Sorin, te-ai gandit sa folosesti anchoring vignetes (scuze, abia acum am citit intrarea asta de pe pagini.com)? S-ar putea ca diferentele de intepretare (ca proxy pe undeva la mentalitate) sa fie atat de mari incat pe langa aceste intrebari care vor culege subjective assesment-urile, e bine sa le dai niste exemple (asa-numitele vignete) la toti, inclusiv chinezilor din LA si brasovenilor din Brasov, pentru a putea face acest cross-country, cross-city, cross-rases, cross-whatever, comparison. Sunt multe studii deja in sociologie, psihologie, economie (mai ales cele avand legatura cu happiness-ul, satisfactia - ex. job satisfaction, etc) unde folosirea vignetelor schimba ierarhiile obisnuite, uneori dramatic.
Sebi
Post a Comment
<< Home