10/16/2005

Imigranţi în propria ţară

Editorialul din EVZ de săptămâna aceasta anunţă primele rezultate ale unui studiu pe care l-am efectuat peste vară în colaborare cu profesorul Ştefan Ungureanu de la Universitatea Transilvania, Braşov. Concluzia este că braşovenii au un nivel de capital social sub cel al imigranţilor asiatici din America, un grup recunoscut pentru izolarea sa socială. Braşovenii sunt mai puţin mândrii ca americanii sau imigranţii din America de oraşul lor şi discută mai puţin cu vecinii despre comunitatea lor. (Apasă pe imagini pentru a vedea graficele la mărimea lor naturală). Pentru cei interesaţi, câteva precizări technice. Datele americane le-am stâns împreună cu colegii mei de la USC, în timpul doctoratului, sau prin cercetări proprii. Rezultatele acestor studii au fost raportate într-un număr de lucări ştiinţifice. Vezi lista de mai jos. Elementul central al cercetării este indexul capitalului social. Acesta e un scor cuprins între 0 şi 40, bazat pe 8 întrebări. Patru sunt în formatul: câţi vecini cunoaşteţi îndeajuns de bine ca: să faceţi o reparaţie la casă, să aibă grijă de casă cînd nu sunteţi plecat, să vă transporte cu maşina în caz de nevoie ori să discutaţi o problemă personală.. Celelalte patru măsoară distanţa socială subiectivă şi sunt formulate astfel În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?

1. mă interesează să ştiu cum sunt vecinii mei;

2. imi place să mă întâlnesc şi să vorbesc cu vecinii mei;

3. vecinii mei împrumută întotdeauna lucruri de la mine şi de la familia mea;

4. e uşor să devii prieten cu vecinii mei;

acord total, parţial, dezacord total, parţial Indexul a fost creat prin însumarea rezultatelor la cele 8 întrebări, după winsorizarea numărului de vecini la 10 şi divizarea acestora la 2 (pentru a acorda greutate egală tuturor întrebărilor). Indexul Cronbach alfa este de 0,8. Alte întrebări din sondaje au fost: Cât de mândru sunteţi când le spuneţi altora că locuiţi în.... foarte mândru; mândru într-o anumită măsură; nu mă simt deloc mândru; Dacă cineva v-ar oferi bani, o slujbă/ serviciu sau orice altă oportunitate pentru a vă muta din această zonă, cât de greu/uşor v-ar fi să vă mutaţi? foarte uşor = 1; foarte greu=1 Cât de des discutaţi cu alţi oameni despre ceea ce se întâmplă în cartier sau in vecini? niciodată = 1, tot timpul = 10 Studiile au fost efectuate în Los Angeles, în cartierele South Pasadena, Westside, Crenshaw, Pico, Koreatown, Glendale, Monterey Park şi East Los Angeles pe populaţii, în ordinea cartierelor: anglo-saxonă, anglo-saxonă evreiască, neagră, central americană, coreană, armeană amestecată cu mexicană şi anglo-saxonă, chineză, mexicană. Un alt studiu a fost efectuat în Lexington, şi unul în Braşov. Studiile americane au folosit eşantioane probabilistice, obţinute cu metoda radom digit dialing, iar cel din Braşov pe eşantionare probabilistică din listele de votare. Marja de eroare variază de la studiu la studiu.

3 Comments:

At 10/19/2005 08:40:00 PM, Blogger Twain said...

Felicitari pentru realizarea unui astfel de studiu in Romania. Tocmai citisem articolul din 2004 din JB&EM, despre comunitatile virtuale. In caz ca-mi extind cercetarea in tara (ceea ce am evitat sa fac, de teama ca nu voi gasi oameni sa ma ajute), este posibil sa va contactez in legatura cu metoda si costul obtinerii unui esantion in Romania?

 
At 10/19/2005 11:53:00 PM, Blogger Digital Writing said...

Este interesant si recunosc ca nu as fi putut anticipa rezultatele studiului.

V-o recomand pe Raluca, in caz ca veti colabora cu ea, o cunosc si garantez pentru ea :-)

 
At 10/25/2005 07:20:00 PM, Blogger Sebi Buhai said...

Sorin, te-ai gandit sa folosesti anchoring vignetes (scuze, abia acum am citit intrarea asta de pe pagini.com)? S-ar putea ca diferentele de intepretare (ca proxy pe undeva la mentalitate) sa fie atat de mari incat pe langa aceste intrebari care vor culege subjective assesment-urile, e bine sa le dai niste exemple (asa-numitele vignete) la toti, inclusiv chinezilor din LA si brasovenilor din Brasov, pentru a putea face acest cross-country, cross-city, cross-rases, cross-whatever, comparison. Sunt multe studii deja in sociologie, psihologie, economie (mai ales cele avand legatura cu happiness-ul, satisfactia - ex. job satisfaction, etc) unde folosirea vignetelor schimba ierarhiile obisnuite, uneori dramatic.

Sebi

 

Post a Comment

<< Home