Te-ai nascut intre 1967-1969? Doua puncte penalizare...
Un studiu pe cale de a fi publicat de Pop-Eleches, profesor la Columbia University, semnalat de Sebi Buhai, trage o concluzie dura: cei nascuti din cauza interzicerii avorturilor in 1966 au devenit mai tirziu mai putin educati si au avut in general mai mult de furca in viata... Studiul e semnificativ pentru ca pare a avea serioasa tractiune in cercurile academice americane. Motivul e legat de simpatia acestora fata de avorturi (o problema fierbinte si, se pare, fara moarte in America). E poate printre primele studii in care subiectul Romania trezeste mai mult decit un interes de specialist....
posted by SAM @ 12/09/2005 09:56:00 PM
7 Comments:
Sorin, voluntar (vrei sa dai oamenilor "food for thought") sau involuntar (te-ai grabit), le amesteci (sau le vad eu amestecate in comentariul tau...): una e problema principiala, cea veche deja de cand lumea, pro sau cons avorturi -si nu era deloc vorba despre asta aici- si alta e analiza obiectiva, economica (da, economica, pentru ca stiinta economica e mult mai mult decat ceea ce se crede ca e).
Evident orice cercetare de genul acesta intriga si aduce in joc si alte puncte de vedere si chestii de principiu si moralitate si religie s.a.m.d. Dar nu e cazul sa le amestecam (vom avea alte ocazii, probabil, sa discutam celelalte lucruri asa cum trebuie, desi acolo dezbaterile se vor extinde la infinit). De aceea nu cred ca motivul pentru care asemenea studii trezesc interesul COMUNITATII ACADEMICE de aiurea (nu neaparat SUA) este "simpatia acestora fata de avorturi" si gasesc treaba asta exagerat pusa in acest context (ar putea fi adevarat ca majoritatea celor din academia din SUA sau din alte parti sunt pentru avorturi legalizate- eu categoric sunt de exemplu, dar asta nu are de-a face cu analiza corecta, impartiala si cu concluzii limitate la acea analiza). De altfel, Steve Levitt (il parafrazez pe el pentru ca el a avut o lucrare cu un co-autor in 2001 in care a aratat ca legalizarea avorturilor este factorul cel mai semnificativ care a redus criminalitatea in SUA- o analiza pur economica, empirica, fara extrapolari la nivel de politici decizionale- ie. asta ar trebui facut si toti vom trai bine si fericiti- au contraire s-au delimitat clar de implicatii dincolo de ceea ce numerele si statistica spun- si au fost atacat de multi moralisti sau doar lume aflata in treaba imediat si probabil nu vor fi invitati prea curand la Casa Alba...) spune clar si concis in Freakonomics si in alte parti, ca "moralitatea, in mare, reprezinta lumea asa cum oamenii vor sa o vada, deci o imagine idealistica, in timp ce stiinta economiei iti arata cum lumea de fapt este, deci realitatea." Pentru Levitt si pentru altii, "stiita economica este mai mult decat orice o stiinta de masurare. Contine un set extraordinar si flexibil de instrumente cu care se poate analiza orice informatie pentru a determina influenta vreunui factor sau chiar a tuturor factorilor, coroborat". Si contrar common wisdom-ului din afara field-ului, stiinta economica se poate aplica la ORICE, nu doar la analiza ratelor dobanzilor, cresterii economicii, locurilor de munca si somajului, investitiilor. Asta este stiinta economica dincolo de stereotipuri din afara disciplinei si asta se intampla si aici.
Deci, oricine ai fi si oricum ai gandi, shut down your emotions for a while & let yourselves led into the reality, beyond beliefs, principles, common wisdoms and the like, altfel oricum nu vei putea vedea mai mult decat ceea ce ti-a fost inoculat si/sau ceea ce ai decis sa adopti ca principii dintr-un motiv sau altul.
Sebi, in primul rind eu nu am emis o judecata de valoare. (Cind va veni timpul o voi face!). Am relatat un simplu fapt, anume ca un studiu are tractiune pentru ca rezoneaza cu lumea intelectuala americana. Care, intre altele, mi se pare si un lucru bun, pentru ca arata ca cercetatorii cu preocupari despre Romania intra in circuitul mondial cu o tematica romaneasca fara sa faca din asta o chestie de ghetou cultural.
Dintr-o perspectiva mai departata, as adauga ca atentia fata de cercetarea stiintifica este directionata de simpatii culturale si politice. E in natura lucrurilor si in natura umana. Atentia umana este intotdeanua directionata asupra acelor subiecte care pasioneaza si misca. Studiul lui Eleches, daca ar fi fost despre, sa zicem, influenta ideologiei comuniste asupra interesului pentru istoria locala in Romania nu ar fi miscat o sprinceana. Problema avoturilor este, insa, una extrem de delicata si strineste un milion de pasiuni, cind este atacata sau aparata. Cum se intimpla, studiul lui Eleches, ca si cel al lui Levitt, ofera argumente celor care sprijina avorturile. Acestia sunt, in mare parte, prezenti in Academia, dar si in afara. Ergo, atentia. Acum, asta nu inseamna ca studiul nu este meritoriu in sine sau ca stiinta economica nu este una productiva. A divorta, insa, concluziile cercetarii sau ale stiintei de dimensiunea lor politica si culturala este fie naiv, fie interesat. Levitt insusi, oricit incearca sa se dea pe dupa piersic, ca ce a spus el acolo "e faptele," a ales subiectul, bineinteles, pentru ca l-a gasit interesant. Si l-a gasit interesant pentru ca a rezonat cu viziunea lui despre viata. Care banuiesc ca nu este una crestin fundamentalista. Sau poate ca e, dar nu stiam noi...
Uite doua alte argumente contra stand-point-ului tau din comentariul ultim, nu din text:
1. Acest caz particular, ie. paper-ul lui Pop-Eleches care va aparea in JPE nu a intrat atat de mult in atentia americanilor pentru a justifica vreo isterie sau dimpotriva, in jurul avorturilor per se. Levitt il mentioneaza marginal, printre altii, la referinte (deci ceea ce zici tu despre interesul fata de Romania din cauza acestor studii, iarasi nu tine). Acum, referitor la studiile americane, categoric incerci "sa vinzi". Si este valabil si in academia pentru ca si asta e o piata. Cu exceptia ca aici nu doar ideea conteaza ci mai ales analiza. Nu da nimeni doi bani pe tine daca nu ai strategia aceea super-smart de identificare, nu ai datele potrivite si nu reusesti sa faci treaba cum trebuie. De la inceperea unui asemenea paper si pana la publicarea intr-un jurnal ca JPE (sau celelalte din top 5) pot sa treaca si 5 ani (am auzit cazuri de 8-9)- evident pana atunci paper-ul circula ca working paper si stii despre ce e vorba. Asta subliniaza inca o data care e interesul academia primordial. Si dincolo de toate astea e si interesul de a vedea chiar despre ce e vorba, dincolo de scandaluri, princirpii etc. Ex: de ce a cazut dramatic crima in SUA? Chiar si Clinton a spus ca dimpotriva va creste si vom avea un haos. Si toti expertii. Si a cazut dramatic. Dupa asta toti au intors-o spunand ca institutiile, ca politia, ca economia, ca etc. Ei bine, Levitt se uita la toate astea, incepe de fapt de aici, nu de la avorturi, cu date complete. Si ce gaseste? Ca nimic nu poate explica disparitia criminalilor, nici macar inasprirea pedepselor s.a.m.d. (decat marginal), dar ca legalizarea avorturilor explica aproape totul, concluzie care il surprinde chiar si pe el. Nici un studiu academic nu l-a putut contrazice.
2. Daca ai fi citit ce zice Levitt peste tot ai vedea ca e cel mai onest tip posibil. E singurul care nu se enerveaza cand cineva il critica, publicand un paper care ii contrazice analiza, recunoaste cand a gresit etc. Deci nu incearca pe nicaieri sa o ia pe aratura sau cel putin eu inca nu am dat peste vreun incident de genul asta. Ceea ce nu vei obtine de la un economist adevarat (si asta e nu e doar economist adevarat, este top of the top, daca merge tot asa e on his way to the Nobel 100%) este o recomandare in materie de politica de implementat, atunci cand din datele analizate nu rezulta asta (in primul rand studiul nici macar nu e structural ci e un "reduced model", deci nu poti sa spui ca in orice alta situatie o legalizare a avorturilor ar avea efecte benefice in general sau asupra criminalitatii in special si desigur orice economist intelege asta).
In plus, ca sa ii pun capac, la ceea ce incerci tu sa faci tu q.e.d in ultimul comentariu e altceva fata de ceea ce zici in textul de pe pagini.com. Citez: "STUDIUL E SEMNIFICATIV PENTRU CA PARE A AVEA SERIOASA TRACTIUNE IN CERCURILE ACADEMICE AMERICANE. MOTIVUL E LEGAT DE SIMPATIA ACESTORA PENTRU AVORTURI". Acum vezi ce zici aici si ce-ai zis acolo si de ce m-am legat eu. Un indicator: faptul ca studiul a prins JPE-ul sau ca cineva l-a inclus undeva ca referinta nu are nimic de-a face cu "simpatia" sau alte sentimente ale unora pentru sau impotriva legalizarii avorturilor si ar avea tractiune peste tot in mediile academice serioase, nu doar in SUA. Numai la noi acasa te vor respinge sau accepta pe baza de doctrina, chiar daca nu corespunzi din punct de vedere al meritului. Eu zic ca am fost destul de clar...
Sebi, permite-mi ca unuia ca care a publicat si publica in revistele stiintifice americane (American Behavioral Scientist, Journal of Communication, etc.) sa impartasesc cu tine si cu restul lumii un mic secret. Sistemul de recenzii si acceptare de lucrari la publicare se bazeaza si pe simpatii intelectuale. Nu personale, ci de aliniere la o anumita viziune asupra lumii, la o anumita filosofie de viata, etc. In cazul studiilor de fata, problema nu este daca acestea au indicat corect faptul ca avorturile au ceva de-a face cu scaderea criminalitatii (citind studiul lui Levitt inclin sa cred ca da), ci daca aceasta concluzie a dat studiului (ca si celui scris de Eleches) mai multa relevanta si vizibilitate pe piata de idei. Aici, valoarea in sine a analizei, taria ei metodologica, etc. au mai putin de spus, pentru ca e, cum sa spun, post hoc. Se publica anual in America mii si mii de articole, numai o duzina intra in circuitul discutiei publice... Acum, ca sa nu fac dintr-o remarca oarecare o chestie de viata si de moarte, eu nu pot cuantifica cu precizie tractiunea articolului lui Eleches. Mi s-a parut insa mai vizibil si mai interesant ca multe articole de romanologie pe care le-am citit. In plus, chiar faptul ca si tu, un cititor de articole de economie cu carte si discernamint, mi-ai tras un semnal de alarma (pozitiva) asupra lui, tocmai din Danemarca, imi spune ceva. Poate ar trebui sa il intrebam pe Eleches cit de mare crede el ca este impactul articolului lui....
PS: Ghici cine este editorul JPE?
Sorin, lucrurile astea sunt cunoscute. Exista un minim de bias peste tot. JPE e cunoscut ca favorazand de-a lungul timpului Chicago school-ul. Dar e top 5 si ce gasesti acolo este de top 5, poate cu mici exceptii. Faptul ca Levitt e editor (si Shimer e, si pe Shimer il stiu bine si chiar mi-a comentat pe un paper) nu are importanta. Chiar pentru a-si publica propriul paper are nevoie de rapoarte de la referenti. In plus, dupa cum s-a mai intamplat, daca totusi reusesc sa publici ceva indoielnic, te distrug criticii publicand un paper-comentariu. Si atunci e mai mare rusinea. Deci trebuie sa fii al naibii de sigur ca iti poti sustine standpoint-ul si ca paper-ul ala e de jurnalul ala...
Faptul ca as fi doar un "cititor" de articole economice nu cred ca m-ar caracteriza complet, in particular SCRIU articole economice/econometrice (adevarat, inca nu am publicat, dar va fi in curand si ghici unde tintesc). Si mai in particular, program evaluation e ceva ce stiu cu ce se mananca fiind antrenat chiar de economisti americani de top in asta in cateva cursuri. In plus nu exista insule, academia e academia, Danemarca, Olanda (sa enumar tarile unde exista institutii cu care sunt afiliat in prezent), UK (unde am fost afiliat) sau USA (unde am cativa fosti profesori cu care tin legatura), in top academia e acelasi lucru. Ne intalnim cu totii in conferinte si ne citim unul altuia lucrarile. Acum ca nu ma trag de maneca cu Levitt e altceva, evident nu suntem la acelasi calibru, cel putin nu inca :-). Dar paper-ul meu a fost prezentat intre altele si la Econ Chicago, unde e si Levitt, daca tot vine vorba (doar ca eu sunt pe componenta mai tehnica, mai econometrica, Levitt e mai mult pe cea a ineditului rezolvat cu tehnici cat mai simple, deci ma indoiesc ca a fost prezent la seminarul applied dynamic economics de la Chicago)... Deci, permite-mi ca unul ce va publica in scurt timp in top journals (si numai acolo), sa imi spun si eu pasul :-).
Si ca sa am si legatura la comentariul tau: singurul lucru care a adus lucrurile pe masa non-economistilor e faptul ca Levitt a publicat Freakonomics (altfel tu de exemplu nu stiai de articolele sale, care sunt insa mult mai in depth si mai clare decat Freakonomics, care e pentru lumea larga). Pui pariu? Se poate face si un studiu pe tema asta :-). In rest sustin ce am spus anterior, nu am gasit nici un cons inedit...
Sebi
Sebi, chestia cu "cititorul" era un term of endearment, nu am vrut sa iti diminuez cu nimic calificarile....
Ok, nici eu nu am luat-o chiar la propriu, doar am vrut sa clarific unele lucruri care poate ar fi putut fi interpretate gresit (de exemplu, ca m-as afla doar in treaba si as fi un "comentator" pe teme economice).
Inca o chestie pe care nu am mentionat-o, putin pe langa subiectul principal al comentariilor precedente, pentru cei din afara field-ului (inteleg ca unele lucruri nu se stiu): nu stiu exact cat de similar e si in alte discipline sociale (stiu ca in cele naturale si in matematica e exact la fel, doar numarul jurnalelor de super tot difera), dar cand ceva apare in acest top 5, toata suflarea economica afla(in afara de cei marginali, cum ar fi cei ce nu publica in viata lor in jurnale ISI whatsoever, cum ar fi gloata de "economisti" aflati la institutii in Romania). Atat sunt de importante aceste top 5 (Econometrica, American Economic Review, Journal of Political Economy- cel de care vorbeam, Quaterly Journal of Economics si Review of Economic Studies). Pe urma exista inca 10-15 jurnale de profil "general", unde intra orice subfield, si inca cate 5 pe fiecare field unde iarasi deca publici esti fantastic. Dar mult mai putin prestigiu decat daca publici in top 5, numite si "AA" Journals. In economie bias-ul e atat de mare incat pentru economisti a publica in Econometrica sau AER (acestea doua sunt chiar mult mai tari, ca impact, decat urmatoarele 3 din top 5) e poate mai mult decat a publica in Science sau Nature sau PNAS (care sunt jurnalele "sfinte", cel mai mare impact la nivel mondial, dincolo de granitele vreunei stiinte oarecare).
Post a Comment
<< Home