7/17/2006

Galatanu propune transformarea Ministerului Culturii in bordel (pe bune!)

Mihai Galatanu, poet extraordinare si jurnalist la mai multe publicatii, negru de furie, se razboia intr-un interviu acum un an cu establishmentul. Am dat peste text rasfoind netul si am inceput sa citesc. Razboiul lui Galatanu e fara prizonieri. Incepe cu Ministerul Culturii:

Măcar de l-am transforma în bordel, Ministerul ăsta al Culturii, tot am mai beneficia şi noi, scriitorii, de nişte servicii. Măcar ar angaja funcţionare tinere, frumoase, cu care să-ţi îneci amarul, dupa ce te îmbeţi la cîrciuma de la Muzeul Literaturii. Pe gratis. Sau în euro. Instituţie incalificabilă, profund inutilă, profund coruptă, care trage sfori pe bietele boli ale scriitorilor. Ăştia mor pe capete, iar functionarele de p-acolo se rimelează, işi bagă cafelele în burdihane, îşi trag pe degete cu ojă. Îşi bagă botul în ruj, ca să-l lase pe prohaburi

< Continua cu Editura Humanitas:
Humanitas e un mausoleu, aşa că nu-i nici o problemă că-l dărîmă pe ăla din Parcul Carol. O adunătură de moaşte. Tocmită pe banii Editurii Politice. Pe bani de curve ale regimului trecut. Pentru orice scriitor român sub 45 de ani, Editura Humanitas e o ruşine. E inexistentă, realmente. Datorită înfumurării unui singur om, care e ce? Filozof? Îndoi-m-aş! Scriitor? Dar şi ceilalţi sînt scriitori. Atunci, de ce sînt trataţi aşa? Noica, dacă ar fi trăit, le-ar fi dat zece la palmă la discipolii ăştia ai lui, căcăcioşi. Şi-ar fi scos cureaua şi le-ar fi înroşit curul. Au făcut, în cultura română, Marele Fîs. Liiceanu, care făcea apel către lichele, a ajuns să practice impostura.
Conchide cu niste consderatii despre Uniunea Scriitorilor:
În acest timp, însă, Uricaru & comp. (compania însemnînd, în acest caz, chiar cîteva vîrfuri ale Uniunii, căci eu, ca scriitor, n-am avut nici un beneficiu substanţial de pe urma statutului de membru!), care a păpat, împreună cu Ulici şi alţi camarazi de la US, vreme de vreo zece ani, aproximativ cîte un milion de parai de la Casino Vernescu, îşi face, încontinuare, liniştit, jocurile&mendrele.
O singura stea pare sa straluceasca pe cerul lumii lui Galatanu:
o mare tristeţe mi-a lăsat în suflet retragerea din cîmpul literelor a lui Dan-Silviu Boerescu, a fost cea mai mare şansă a criticii literare româneşti de după Nicolae Manolescu
Interviul i-a fost luat de Angela Furtuna

0 Comments:

Post a Comment

<< Home