...si dai cu caciula in imigranti!
Zicea dl. Plesu mai an: romanii plecati traiesc in doua lumi, dupa doua coduri diferite si asta e un clar semn de ipocrizie. Ce nu intelege dl Plesu este ca romanul emigrat traieste in doua lumi pentru ca asa e datul existential al vietii lui. Asta e Dasein lui, ce sa faci... Codurile de comportantment variaza pentru ca experientele variaza si daca nu e caricaturizata, cum o face dl. Plesu, variatia este perfect justificabila. Lumea din Romania are nevoie de opinii si de sfaturi (nu e normal sa avem mai putine veceuri modernizate ca Pakistanul). In cea din afara trebuie sa iti respecti lumea in care te-ai mutat si trebuie sa interactionezi conform codurilor locale. Desi nu trebuie sa fii ipocrit si sa iti urasti tara de adoptie. Eu unul nu o fac, si multi altii nu o fac nici ei. Dl. Plesu exagereaza grotesc cind ne arunca la toti in spate aceasta acuzatie. Si daca nu ne place ceva in America, o spunem pe sleau, nu ne e frica de opiniile noastre. Cit despre pravoslavnicie in strainatate, sincer, nu stiu despre cine vorbeste. Sau poate are domnia sa amici plecati, care tinjesc dupa mirosul de tamiie de la Manastirea Casin...
Am cunoscut compatrioţi care se comportă atît de diferit acasă faţă de modul cum se comportă în exil, încît e greu să le mai aproximezi identitatea reală, să decizi unde e autenticitatea şi unde deghizamentul. Acasă, exilatul e o combinaţie de sentimentalism agrar şi delir pedagogic. El vine "de-afară", din lumea "normală". Ştie, de aceea, mai bine decît tine cum e cu democraţia, cu ştiinţa, cu îndeletnicirile academice în genere. E iritat de ce vede, sermonizant, la o adică isteric. În patria de adopţie e exact pe dos: complexat, obsedat de tema marginalităţii, temător să nu-şi pericliteze statutul şi perspectivele. Nesigur pe el, acomodant, ipocrit, diminuat inevitabil de postura sa de "străin", vorbind (oricît de onorabil) o limbă "străină", individul preferă să fie mai curînd plat decît îndrăzneţ, mai curînd servil decît băţos şi sfîrşeşte prin a dezvolta o adversitate surdă faţă de gazde. În România e bonjurist, în străinătate e pravoslavnic.
posted by SAM @ 8/02/2006 10:28:00 PM
2 Comments:
Draga dle. Matei, lasand deoparte raspunsurile mai repezite ma bucur sa revin. Cred ca noile teme: "...si dai cu caciula in imigranti!", "La lei cu ei!" respectiv "Miliardari de carton > intelectuali de carton" sunt niste postari foarte importante care merita niste comentarii. Iata ca arsita verii nu moleseste creierii tuturora! Ma intorc imediat!
Cred ca este foarte important in cultura romana un discurs critic care incepe cu "ce nu intelege dl. Cutare...". La noi exista un evident DEFICIT DE INTELEGERE (a lumii, a vietii, a oamenilor, a societatii) in dauna unui EXCES DE EXPLICATIE (a lumii, a vietii, a oamenilor, a societatii) la care pare a se pricepe toti. Intelegerea e "inferioara" si e neplacuta pentru ca presupune coborarea la nivelul oamenilor concreti; explicatia e "superioara" si e, de regula, totala si fara comentarii (in afara de cele etnocentric-ironice). Este cu atat mai important sa numim pe acei "formatori de opinie" care distorsioneaza astfel cunoasterea... Probabil ca Andrei Plesu a atins maximul cu textul sau "despre budele din Japonia" (http://doi.mielu.ro/serendipity/index.php?/archives/475-PLESU-budele-din-japonia.html).
Poti sa razi ca un imbecil, Plesu e foarte tare la umor. Nu te poti mira insa prea tare, pentru ca el, desi pozand in intelept, se simte cam peste tot catapultat pe o alta planeta (stim din alte scrieri ca locul sau familiar ar fi de fapt o chilie de calugar unde insa abunda bunataturi culinare - deci un nonsens). Aflam apoi repede din text ca intelegerea sa asupra culturii se rezuma la Spengler si Blaga. De aici, persiflarea vietii cotidiene devine o retorica forte (ca de altfel si la revista Dilema). Din pacate umorul, uneori de calitate, nu reuseste sa-i acopere eticismul fals si lipsa de empatie. Acestea sunt insa doar trasaturi de suprafata ale unui tip pe care il putem considera drept definitiv xenofob si egolatru. Plesu ar trebui poate sa stie ca despre obiectele culturale, fie acestea closete, se poate scrie si fara expresii jargonale de tipul ?finalitate fara scop? sau ?imperativ categoric?, sau fara termeni folclorici tip ?ghionoaie isteric?? sau ?balaur multicefal?. In fine, ce bine ar fi daca acest profund filozof de suprafata nu s-ar mai caza la hoteluri hiper-moderne, respectiv ultra-traditionale din Japonia. Si daca trebuie musai sa se duca acolo sa nu mai faca eforturi penibile sa explice citiorilor ce anume a vazut el si s-a crucit. In concluzie, care e metoda sa? Ironizarea superioara a unei alte culturi fata de care nu face nici un efort sa o inteleaga, pornit fiind din start sa o persifleze (vezi istetimile fata de budism). De altfel, cam asa stim ca a facut anul trecut si cu Adrian Marino, moment din care ar fi trebuit sa incetam sa-l mai frecventam, pentru ca oricum, in afara de glumitele sale "etice", nu prea aveam ce afla de la el. Ramane, totusi, un caz!
Post a Comment
<< Home