P A G I N I . C O M : ARHIVA PRE 2006, SITUL ACTUAL LA PAGINI.COM/BLOG

Argumentul Fusion

Specialisti in marketing sau oameni de cultura din Romania dezbat cu infrigurare noua 'eticheta' a Romaniei, care sa faca tara mai vizibila in lume. Din pacate, destul de multe voci par sa afirme ca problema e cea a gasirii unui specific national, a unor trasaturi pe care numai Romania le are. Aceasta pozitie contrazice atit istoria romanilor, care e una a amestecurilor de culturi, etnii, mincaruri si idei, cit si tendinta actuala mondiala de a amesteca si reinventa culturile nationale. Daca Romania vrea sa intre in circuitul mondial cu idei, produse si servicii de avangarda ea trebuie sa valorifice, nu sa ignore, principalul sau avantaj: pozitia sa de granita intre Orient si Occident, intre lumea slava si cea romanica, intre lumea moderna si cea traditionala. Romania ar trebui sa adopte un brand (marca) 'fusion'. M-am intilnit pentru prima data cu ideea 'fusion' in timpul doctoratului, la Los Angeles. In jurul casei mele se gaseau cel putin zece restaurante: doua japoneze, peste drum de restaurantul indonezian, in spatele caruia se afla, mai modest, un mic local de familie vietnamez, cu cinci mese. Alte doua restaurante isi disputau clientela de evrei iranieni emigrati dupa caderea sahului. Un stabiliment cu specific 'cowboy' servea fleici de vita si pui la protap, gatite intr-un cuptor cu jar. Daca m-ati intreba insa care era restaurantul cel mai cautat, v-as spune ca acesta era Chinois on Main, aflat nu departe, linga plaja Pacificului. Cotat ca unul dintre restaurantele de virf al Americii, infiintat de unul dintre cei mai faimosi 'chef'-i, austriacul Wofgang Puck, Chinois face praf clientela cu feluri de mincare ce amesteca, asa cum sugereaza si numele, moduri de preparare chinezesti si frantuzesti. Rata cantoneza cu sos de prune ori somnul prajit intreg in baie de ulei, servit cu sos ponzu aduc Estul si Vestul pe aceeasi masa si gidila cerul gurii cu miresme neasteptate. Aceasta combinatie gastronomica exprima noua moda 'fusion' globala, ce poate fi tradusa in romaneste ca moda 'amestecului'. Ea pleaca de la constatarea ca epoca in care traim este una a contactului din ce in ce mai strins intre culturi si natiuni, unde imprumutul si fuziunea de idei, tehnologii, feluri de mincare sau vestimentatie au devenit regula, nu exceptia. Romania, aflata in criza continua de identitate, ar putea face din ceea ce unii cred ca e un viciu o adevarata virtute. Bucataria romaneasca ar deveni poate mai intersanta daca ar fi vinduta ca una de 'granita', unde mincaruri orientale (sarmale, mititei, ghiveci) se amesteca cu cele central-europene (snitel, supa cu galuste, papricas) sau cu cele slave (ciorba de bors, zacusca etc.). Limba romana ar putea deveni mai interesanta si mai studiata de studentii straini in cautare de aventuri intelectuale daca li s-ar spune ca in romana poti folosi cuvine de origine etnica diferita pentru a spune acelasi lucru. Romanii spun 'mersi', dar si 'bogdaproste,' 'fain' sau 'misto,' 'bacsis' sau 'mita', iar in limba strazii numele organului masculin e de origine latina, iar al celui feminin de origine slava. Muzica ar fi mai cumparata in strainatate daca ar face mai multe eforturi de a combina liniile melodice ale Estului si Vestului (cum fac uneori formatiile moldovenesti). Deci, daca m-ar intreba cineva 'cum poate fi vinduta Romania in strainatate?', as raspunde 'go fusion!', 'dati-o pe amestec', nu pe inventate esente nationale. NOTA Sebi Buhai crede, cum spunea si in citeva comentarii facute pe acest forum, ca ideea unei identitati culturale romanesti "populare" si "creolizate" nu e convingator. Mai ales cind vine vorba de muzica si mai ales cinde e vorba... (mi-e si frica acum sa rostesc numele oribil, dar o fac, ca altfel nu se mai intelege nimic)... de manele . Eu nu sunt tocmai de acord cu el. (Si as vrea sa ne mai expuna teoria sa, cap-coada, ca pina acum am vorbit mai mult prin note de subsol. Ii ofer spatiu pe prima pagina, dar nu mai mult de 3000 de semne, cu spatii, asa, ca o provocare la temperanta ;-) ). Pina atunci, reiau aici un articol pe care l-am publicat pe 9 iunie, "Go fusion!", in Evenimentul Zilei. Aici, sper eu, nevoia justificarii romanitatii prin amalgamare a fost explicata destul de clar:

posted by SAM @ 1/28/2006 07:24:00 AM