Romania in topul mondial al elitismului
Fiii si fiicele de intelectuali romani au mult mai multe sanse de a ajunge intelectuali, comparat cu congenerii lor provenind din alte grupuri sociale. Calculele mele statistice, bazate pe sondaje sociologice recente, arata ca urmasii absolventilor de facultate romani au de sapte ori mai multe sanse de a termina o facultate decit copiii romanilor care nu au terminat facultatea. Or, mai pe scurt spus, pentru fiecare absolvent universitar intre 25 si 90 de ani, provenind dintr-o familie al carui tata a fost neintelectual, ar exista sapte absolventi ai caror parinti au terminat ei insisi o facultate. Aceste cifre indica faptul ca in Romania se manifesta o tendinta de elitism educational, care il dubleaza pe cel cultural, pe care il descriam acum un an in cartea ?Boierii Mintii.? Mai mult, copiii de intelectuali din Romania sint mai favorizati educational, uneori cu mult mai mult, decit cei din multe societati occidentale. De pilda, sansele de 7 ori si jumatate mai mari de a termina facultatea, de care se bucura copiii de intelectuali romani, sint superioare celor de 1,8 mai mari pentru copiii englezi, de 2,6 pentru cei germani sau 3,3 pentru cei francezi sau 4 pentru americani. Mostenirea statutului de intelectual incepe cu cultura pedagogica din clasele primare, unde notele mari, recunoasterea sociala si efortul educational au fost si sint concentrate pe copiii de familii ?bune?. O buna portiune a clasei profesorale imbratiseaza o prejudecata larg impartasita in Romania, anume ca valoarea intelectuala a unui copil si sansele sale de reusita academica sint o reflectie a conditiei sociale a familiei lor. Intr-un mod care pare ?natural?, bazindu-se pe superficiala judecata a aparentelor, resursele mentale si de energie ale multor profesori sint indreptate asupra copiilor ?buni?, a celor care vin din familii educate sau avute. La segregarea sociala din interiorul scolilor se adauga segregarea geografica intre mediul rural si cel urban. Copiii de la tara, indiferent de studiile tatalui, au intre de 1,5 si 6 ori mai putine sanse, depinzind de marimea localitatilor, de a termina o facultate, comparat cu copiii de la oras. Diferentele dintre grupul celor ce provin din familii de intelectuali si al celor ce provin din familii fara studii superioare nu vor disparea de pe o zi pe alta si pot duce la o sciziune sociala cu efecte dramatice. O campanie de imbunatatire a sanselor copiilor de la tara si ale celor de neintelectuali de a-si continua studiile cit de departe ii duce mintea, energia si motivatia se impune imediat. Un pas concret in aceasta directie ar fi crearea unei organizatii nonguvernamentale pentru solidaritatea sociala, care sa stringa si sa distribuie bani pentru finantarea de burse de merit pentru copiii din aceste grupuri. Miscarea nu trebuie sa impuna staliniste cote de fii de muncitori si tarani in invatamintul mediu sau superior. Ea trebuie sa se bazeze pe mobilizarea societatii civile pentru finantarea realelor talente nedescoperite si neincurajate din toate grupurile sociale romanesti. In absenta acestui efort, Romania va fi in continuare o tara care produce citeva genii pentru olimpiadele internationale de stiinte alaturi de o masa de elevi subeducati si nepregatiti pentru a face fata asaltului noii societati post-industriale care o inconjoara. Publicat in EVZ 26 mai 2005
posted by SAM @ 4/14/2006 12:08:00 AM
0 Comments:
Post a Comment
<< Home