Cotidianul - Cultura pentru toti
Cotidianul recomanda 10 carti adolescentilor in formare (sugerate de Manolescu, Patapievici, Alex Leo Serban si inca citiva). Ce parere aveti? 1. Biblia 2. Platon, Apararea lui Socrate 3. Dante, Divina Comedie 4. Cervantes, Don Quijote 5. Shakespeare, Hamlet 6. Meditatiile lui Pascal 7. Flaubert, Educatia sentimentala 8. Proust, In cautarea timpului pierdut 9. Dostoievski, Idiotul 10. Nabokov, Lolita Plus: 1. Poezie: Ezra Pound, Eugenio Montale, E.E. Cummings 2. Proza: Camus ? ?Ciuma?, Cortázar, Tournier 3. Filosofie: Nietzsche ? ?Asa grait-a Zarathustra? 4. Scriitori romani: M.H. Simionescu, Stefan Agopian, Mircea Cartarescu, Gabriela Adamesteanu, Mircea Nedelciu" Dupa postarea acestui material, Ramona-v comenteaza chestiunea facind niste observatii de bun simt. Intre ele ea mentioneaza:
Constat ca cea mai tanara dintre recomandari este contemporana cu tineretea bunicamii, Lolita lui Nabokov (1958), o carte memorabila de altfel, in rest, in top 10 au mai intrat scriituri care dateaza 1300, 1600, 1800 sau inainte de Hristos. Mai exact avem asa:>Cotidianul - Cultura pentru toti
- 1909 In cautarea timpului pierdut (Proust)
- 1869 Educatia sentimentala (Flaubert)
- 1868 Idiotul (Dostoievski)
- 1670 postumele lui Pascal
- 1605 Don Quijote (Cervantes)
- 1601 Hamlet (Shakespeare)
- 1304-1321 Divina Comedie (Dante)
- 427-347 i.H. Apararea lui Socrate (Platon)
- Biblia nu stiu ce an sa folosesc aici :)

3 Comments:
Eu remarc mai multe lucruri :
- articole de genul asta sunt complet inutile cand se termina cu niste retete-minune in chestiuni de cultura demne de retetele de frumusete sau de slabit din revistele people
- lista sfatuita de Cotidianul denota un fel atat de romanesc (in sensul rau al cuvantului) de a intelege cultura incat ti se face chiar mila; ar fi cazul sa fie lasati sa scrie pe teme culturale pe cei ce inteleg mai bine lumea in care traiesc
- Patapievici nu e exemplul de dat; articolele de cultura din Cotidianul cu cei mai 10 sau cele mai 10 nu uita niciodata sa vorbeasca despre el; dar cand vine vorba de culturalizarea maselor, e departe de a fi exemplul reusit
- din ceea ce spun in articolul de fata, unii dovedesc ca para sa aiba mai mult picioarele pe pamant decat altii, gen Alex Leo Serban, Gheorghe Craciun, Ion Bogdan Lefter sau Vintila Mihailescu
- mi-a placut Adrian Cioroianu cu benzile desenate
Foarte prompt comentariul Ramonei (mi-a scapat detaliul acesta cand am citit "recomandarile" Cotidianului). Intr-adevar o adevarata problema a elitei noastre culturale din interiorul Romaniei este faptul ca a ramas neadaptata, traditionala, rigida. Voi face intai o trimitere la dimensiunea stiintei si cercetarii in regim autohton pentru ca observatia aceasta se aplica perfect si acolo si are probabil implicatii chiar mai mari aici. Lipsa absoluta de dinamism e intalnita deci si in stiinta practicata la noi, unde exista inca prea multi "cercetatori" (vasta majoritate in cadrul stiintelor sociale si umaniste, de exemplu; stam putin mai bine in cazul stiintelor naturale si a matematicii) care incearca sa "elucideze" concepte si fenomene investigate (si de mult rezolvate) acum 5-10-15-20 de ani pentru ca nu au citit si nu citesc ultimele publicatii relevante in materia respectiva (motivul e cu enorma probabilitate endogen: inter alia, nu au acces la colectiile online atat de folosite in strainatate- sa nu mai amintim de colectiile bibliotecilor autohtone...) . Similar, cultura in genere e o entitate dinamica (din ce in ce mai dinamica) si astfel ce era "cultura de baza" in anii '90 deja nu mai cultura de baza de acum s.a.m.d. Argumentul acesta nu contesta desigur "imortalitatea" (atat ca succes literar cat si ca relevanta culturala, societala, educativa) operelor amintite, insa intr-o societate dinamica "baza" aceasta culturala e categoric ramasa in urma (update-ul ei nu inseamna neaparat doar largirea bazei culturale, in fond vasta majoritate a creatiilor culturale relevante acum un secol nu mai sunt relevante acum- desi in genere lumea cade de acord asupra capacitatii de absortie constant mai mare a noilor generatii si deci a cantatii informationale digerabile si digerate, in crestere- I. B. Lefter expune un argument similar si e singurul care face asta, intre cei intervievati). Mai explicit, cu un asemenea bagaj cultural "de baza" nu mai faci fata nici macar unei dezbateri pe teme culturale intre adolescenti proaspat iesiti din pubertate ai noilor generatii in tari vest-europene (sa ma limitez la ceea ce cunosc "pe viu")- aici ar trebui spus ca a. nu pot specula daca acest lucru e valabil in medie, in tarile respective; b. nu trebuie neaparat sa fie vorba de "a fi citit" aceste opere, ad literam- mai nou exista posibilitatea- si mi se pare din ce in ce mai populara- sa "asculti" literatura la mp3 player-ul folosit normal pentru muzica (ca unul care a incercat modalitatea, trebuie spus ca salveaza o gramada de timp pentru ca poti face asta cand calatoresti, oriunde)- pe undeva Cioroianu si Dan- care amintesc si rolul altor media, desi in alt context- se apropie de rationamentul asta. Vad deci pe undeva aceste recomandari care ar trebui sa fie necesare si suficiente pentru formarea bagajului cultural minim, drept redundante din perspectiva ultimelor generatii (cel putin). De exemplu: personal (si sunt sigur ca sute si mii din generatia mea ar sustine asta) am citit chiar mult inainte de terminarea liceului- desi Cotidianul sustine ca in liceu probabil ar fi trebuit sa facem altceva...- intreg top 10-ul mentionat si majoritatea celor mentionati la categoria "plus", uneori in limba originatoare (mai putin Divina Comedie complet- dar o citesc acum in italiana...). Discrepanta profunda apare- pentru mine- in cazul scriitorilor romani mentionati aici (majoritatea sunt mentionati in articol de romancierul Gh. Craciun): Simionescu, Agopian, Cartarescu, Adamesteanu, Nedelciu. Deci totusi ceva am prins din recomandarile astea si voi trece la updatare cu prima ocazie :-). De asemenea nu am citit nimic de Eugenio Montale si prea putin- as yet- de Ginsberg, deci iarasi ceva de facut- si din nou tot lume mentionata de Gh. Craciun. All in all cred ca Craciun are cele mai bune sugestii- din punctul meu de vedere (pacat ca altadata, tot in Cotidianul, ii aseza exact in aceeasi oala a celor care nu merita sa fie deloc cititi pe
Umberto Eco, Anatole France, Salman Rushdie si Paolo Coehlo, lucru care m-a iritat si iritarea am facut-o publica aici: http://sebibuhai.blogspot.com/2006/02/prostia-la-ea-acasa-sau-un-fel-de.html :-)).
O ultima remarca se refera la faptul ca nici unul dintre cei intrebati nu face vreo recomandare de non-fiction stiintific (meditatiile lui Pascal se apropie cel mai mult de asta, dar sunt mai degraba filozofie decat dezbatere stiintifica in acceptiune moderna- deci nu chiar ceea ce urmaresc aici). Ori in ultimii ani multe asemenea creatii au fost international best-sellers, uneori pentru perioade de timp considerabile. Voi mentiona in aceasta categorie doar cele mai recente doua carti pe care le-am citit (una scrisa de un american, alta scrisa de un roman), dar e loc de zeci de asemenea opere. Prima: "Guns, Germs and Steel", Chatto and Windus 1997 (Vintage 1998, 2005), scrisa de profesorul Jared Diamond. A doua, scrisa de profesorul Lucian Boia, "L'homme face au climat. L'imaginaire de la pluie et du beau temps", Les Belles Lettres, 2004 (traducerea in romana din 2005 la Humanitas se numeste "Omul si clima"; tot in 2005 a fost publicata si in engleza la Reaction Books, cu titlul "The weather in the imagination"). Sa zicem ca acestea ar fi recomandarea mea pentru cititorii pagini.com pentru urmatoarea luna de zile :-).
Comentarii foarte interesante, Ramona. Problema cu sample selection-ul e clara (cine sunt cei cei citesc de facto articolul). Ceea ce nu as stampila imediat drept evident e faptul ca articolul ar fi adresat ab initio masei mai putin culte (nu intelectualilor). Iau drept initiativa jurnalistica esuata ideea cu liceul unde majoritatea elevilor au fost ocupati cu altceva. De fapt apare tot in acel paragraf incipient si fraza "Dupa facultate, nu prea mai ai timp sa cauti, dar nici nu vrei sa ramii in urma" (tot prost scris, dar cel putin arata ca se adreseaza si oamenilor cu educatie superioara). In fine, n-au reusit oamenii sa introduca tema asa cum au dorit. Deci eu zic ca target-ul se doreste intr-adevar a fi tot omul alfabetizat ("cultura pentru toti..."). Greseala ar fi- si astfel as extrapola eu prima parte a comentariului tau- tocmai ca se fac recomandari PENTRU TOTI. Dincolo de eterogenitatea individuala exista evident diferente mari pe grupuri de educatie (aici ar trebui sa fie citit printre randuri- ma refer si la educatie serioasa vs. educatie de-a lela, so to speak, desi formal ai avea acelasi numar de ani de completed education), deci in nici un caz nu poti face aceleasi recomandari pentru ca astfel se intampla sa lasi nemultumit un grup sau altul. Eu am pus la bataie conjectura cum ca din punctul de vedere al grupului cu care ma identific (vorba vine "identific", asta dincolo de enormele diferente la nivel individual in taste-uri etc, deci sa zicem identificare la nivel calitativ pe verticala, si nu in plan orizontal...) recomandarile acestea ca necesare si suficiente pentru bagajul cultural minim sunt redundante. Desigur cum treci de top 10-ul recomandat de Cotidianul gasesti preferinte individuale (recomandate) interesante la unii dintre cei intervievati- dar si acestia sunt tot ramasi in urma, in mare majoritate, traind inca, dupa cum atrageai tu foarte bine atentia, in anii '50-'60 (un proxy pentru opiniile lor este pur si simplu varsta celor intervievati- nici unul nu e pana in 40 de ani din cate observ...). A propos, eu nu ma mir deloc ca Patapievici ii alege pe Borges si Malraux la cartile esentiale care iti arata "posibilitatile vietii" :-)- asta drept continuare la iritarea lui Dan (si a mea, ce-i drept) ca omului i se cere sa isi dea cu parerea fie ca il doare, fie ca nu, fie ca e in domeniu, fie ca nu s.a.m.d.
Mult mai interesanta e cea de-a doua parte a interventiei tale. Si ridica intrebari mult mai importante decat scopul acestui articol (care ar fi trebuit sa fie de fapt una din primitivele articolului): ce este cultura? Ce este "cultura generala" (intelegand totusi ca despre asta se vorbeste intr-un articol cu titlul "cultura pentru toti"). Ce rol joaca stiinta in cultura (pe IMP am introdus si topicul "stiinta si cultura" chiar de la inceput, a propos de asta)? Iarasi, traditional (50's and earlier), cultura generala s-ar putea foarte bine sa fi fost literatura + filosofia (accesibila). Sa admitem ca stiinta inca nu se scria intr-un mod inteligibil pentru outsiderii field-ului stiintific respectiv. De fapt si acum sunt rare cartile de non-fiction stiintfic (cum le-am etichetat eu) foarte bune care se adreseaza unui public mai larg dar nu pierd deloc din esenta stiintei care s-ar dori redata acolo. Cele care se vand cel mai bine pe piata larga si sunt evident cel mai usor de scris sunt cele de istorie a stiintei sau de tratare a unui subiect din perspectiva istorica (istoria umana imbinata cu elemente de baza din antropologie, biologie, sociologie- foarte putina economie, desi asta ar ajuta enorm- para sa fie foarte en vogue acum).
La noi inca nu a prins insa fenomenul. Si e pacat pentru ca asta e cultura generala si produce mai mult food for thought decat multe opere literare de fictiune (desi evident comparatia e dificil de facut). In ultimul meu comentariu l-am ignorat de fapt pe Cioroianu care isi incepea setul de recomandari de fapt cu niste tratate de istorie, not so bad deci. Un raspuns partial la intrebarea: De ce avem totusi situatia asta, de ce raspunsurile (majoritatii) oamenilor din articolul Cotidianului nu par eclectice ci in genere limitate la doua dimensiuni? ar fi: Vezi si tu pe cine a intrebat Cotidianul (ipoteza de cultura generala=literatura+filozofie fiind astfel asumata de la bun inceput; si nu, fostul "fizician" Patapievici nu e exceptia, realitatea e ca e cam greu sa il plasezi pe dumnealui in orice categorie mai mult decat suprafata nezgariata: literatura, filosofie, fizica, critica literara...).
Post a Comment
<< Home