Secuii subventionati
Sorin Ionita, de la SAR, face o meseriasa analiza a afirmatiilor secuilor autonomisti care traiesc cu iluzia ca contributiile lor la buget ar subventiona dezvoltarea Moldovei. Adevarul este ca o mina de judete (Brasov, Timis, Constanta, Ilfov, Prahova), plus Bucurestiul, trag tara dupa ele. Cit despre secuime, este una dintre regiunile care primeste mai mult decit da la buget:
De ani de zile, la fiecare sarbatoare de 15 martie politicienii din zona Harghita-Covasna reitereaza cunoscutele cereri de autonomie locala, prezentind cele mai diverse argumente. [Printre ele este] argumentul redistributiei de resurse in cadrul statului roman, care se zice ca ar fi net defavorabil zonei secuiesti. Dupa cum spunea un lider din zona chiar saptaminile trecute, "vrem ca taxele si impozitele noastre sa se intoarca inapoi la noi, nu sa sustina zonele sarace ale Moldovei". Adevarul este ca, asa cum reiese din incasarile bugetare, tinutul secuiesc, inteles in sens larg ca incluzind judetele Harghita, Covasna si Mures, se plaseaza sub media nationala ca nivel al veniturilor proprii pe cap de locuitor [...] Cel mai mult depinde Harghita, care de la 58 euro/locuitor venituri proprii, ajunge la 181 euro/locuitor total venituri dupa redistribuiri si finantari suplimentare, urcind in ierahie de pe locul 23 pe locul 15. Harghita se numara astfel printre judetele cel mai puternic subventionate din Rom?nia, alaturi de Vrancea (caz special, avind in vedere ca vorbim de anul 2004), Suceava, Botosani, Tulcea si Salaj.
posted by SAM @ 4/01/2006 05:28:00 PM
5 Comments:
Articolul lui Ionita (pe care abia acum am avut timp sa-l citesc) e prompt si binevenit, combatand niste digresiuni inutile care tind sa distraga atentia asupra problemelor reale referitoare la situatia minoritatilor, aici a secuilor.
In schimb i-as atrage usor atentia lui Sorin care in preludiul sau scrie "Adevarul este ca o mina de judete (Brasov, Timis, Constanta, Ilfov, Prahova), plus Bucurestiul, trag tara dupa ele" si uita- incredibil Clujul (desi Ionita insista pe Cluj mai mult decat pe Brasov, de exemplu, vezi si cifrele...). Sa nu uitam ca cifrele astea sunt de pe 2004. In Cluj au fost investitii masive (mult peste medie) mai ales in ultimii ani, in crestere relativ la anii precedenti in 2005, de ex (comparabil doar cu Timisoara, Bucurestii si litoralul). Anyway, probabil (sper) scapare fara intentie.
Revenind putin la articolul lui Ionita, dupa mine cea mai interesanta parte e urmatoarea si imi face placere sa aflu ca Ionita are astfel de opinii:
" Personal, sint un mare sustinator al descentralizarii, autonomiei locale si consolidarii institutiilor direct alese de comunitati, pentru ca tocmai acestea sint partea administratiei rom?nesti care merge realmente spre bine in ultimii ani. Spre deosebire de presedintele Basescu, cred ca tocmai descentralizarea asimetrica poate fi luata in calcul: adica drepturi si atributii speciale ale comunitatilor in anumite zone, care nu se regasesc in altele (unele deja existente, de altfel, cum ar fi folosirea limbii materne in administratie in localitatile cu peste 20% minoritati, deci n-avem de ce sa ne speriem de acest principiu), daca astfel se raspunde unor nevoi identitare autentice ale cetatenilor. Numai ca toate au un pret, care trebuie platit de cineva, si de regula nu comunitatile in cauza sint cele care achita factura. De aceea, negocierea si discutia rationala sint legitime in acest caz"
Continuand firul rationamentului de mai sus intr-o directie neabordata in articolul din Prezent: exista deja locuri unde decentralizarea e deja implementabila. Clujul e probabil locul unde ea e si cea mai dezirabila. In plus in acelasi perimetru transilvanean avem si Brasovul si Sibiul care s-ar putea usor autosustine. Referitor la asta, Ionita exagereaza (si nu are neaparat nevoie de asta in argumentatie) cand spune "Ce e unic, curios si paradoxal in cazul Rom?niei este ca nu atit regiunile cu adevarat prospere cer autonomie financiara, ci unele din cele sarace, pe baza iluziei auto-induse ca ar fi mai bogate decit sint". Autonomie (administrativa) locala s-a cerut in cazul Clujului de multe ori si mai mult ca sigur si in cazul Brasovului etc. Ca nu s-a cerut cum trebuie si au fost amestecate diferite dimensiuni care au amplificat confuziile, e altceva.
Da, Sorin Ionita has got a point. Pentru a combate un discurs nationalist al lui Szasz Ieno presedinte al Uniunii Civice Maghiare, formatiune politica care pare sa castige capital politic in detrimentul UDMR purtand un discurs pe putin spus ne-moderat.
Alt lucru care se vede relativ cu ochiul liber si pe care il explica Ionita esta ca in situatia actuala, cu o administratie centralizata si cu modalitatile de finantare ale bugetului local care exista, regiunea Harghita si Covasna nu are resursele financiare necesare pentru a functiona intr-un regim descentralizat. Perfect de acord. Dar ma gandesc ca tocmai asta este challenge-ul descentralizarii, sa gasesti noi moduri de finantare ale bugetului local si sa iesi din situatia pasiva de a fi asistat, adica sa fii gospodar bun in curtea ta. Cat despre judetele pilot alese pentru descentralizarea invatamantului, sunt perfect de acord cu consideratiile de financiare facute de Sorin Ionita, dar daca proiectul descentralizarii invatamantului este dus singur, fara a fi urmat de o politica de descentralizare administrativa, mi se pare sortit esecului. Dupa principiul ca tot ce faci e sa redistribui mai inteligent un buget si asa insuficient, cam asa inteleg ce se spune in articol, pe cand scopul ar fi sa gasesti si cum sa finantezi mai inteligent si din alte surse decat bugetul de stat un invatamantul local in functie de evoile specifice. Cred ca principiul asta se regaseste in strategie de descentralizare aprobata de guvern in decembrie 2005. Strategie despre care inca nu a fost publicat nici un raport.
Am dat peste 2 chestii cautand pe Google lucruri referitoare la subiectul descentralizarii :
- pagina de pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii legata de descentralizare : http://www.edu.ro/index.php/articles/c502
- site-ul Institutului pentru Politici Publice cu niste proiecte interesante legate de reforma administratiei publice si a finantelor publice locale http://ipp.ro/programe.php, unde exista si un fel de ghid de best practices pentru finantarea locala
Cum zice si Sebi, deseori lucrurile sunt amestecate in ultimul hal, ceea ce creste confuzia si "aprehensiunile". Ce as fi vrut eu in schimb, si cred ca lipseste cu desavarsire din articolul de fata, e ca Sorin Ionita sa inceapa cu o definitie clara a ceea ce el intelege prin autonomie locala. A ceea ce Szasz Ieno intelege prin autonomie locala (probabil si a ceea ce moderatii din UDMR inteleg prin autonomie lcoala) si in sfarsit care ar fi modelul de autonomie locala pertinent pentru Romania (sau cel putin de dorit), in conditiile specifice ale tarii. Cu o astfel de abordare (nu extrem extrem de dezvoltata) isi incheie Alina Mungiu Pippidi cartea "Transilvania subiectiva" pe care o gasesc extrem de utila pentru cine vrea sa inteleaga exact nuantele "problemei nationale" din Transilvania (deja daca exista sau nu o astfel de problema).
Tocmai am pierdut textul (cateodata apesi pe login& publish si apare page not found si gata, esti doomed, culmea e ca mi se intampla exact atunci cand nu dau copy/paste textului sa stiu ca nu il pierd- una dintre legile lui Murphy obtinuta prin extrapolare...) pe care l-am scris initial drept comments to comments si mi-e mare lene sa-l rescriu in intregime :-). Foarte pe scurt deci:
Zici: "Dar ma gandesc ca tocmai asta este challenge-ul descentralizarii, sa gasesti noi moduri de finantare ale bugetului local si sa iesi din situatia pasiva de a fi asistat, adica sa fii gospodar bun in curtea ta. ". E o idee foarte interesanta si in fond asta ar trebui aplicat- aplica descentralizarea doar pe anumite zone alese aleator dintre zone avand caracteristici similare- pentru a avea un treatment si un control grup si a putea distinge un efec de cauzalitate si nu doar de corelatie. Singura problema e ca daca aplici si la zone mai putin dezvoltate (vezi statisticile amintite de Ionita), ai putea vorbi de suicid (desi nu e ex-ante clar, productivitatea e ea insasi endogena, poate daca oamenii ar fi on their own d.p.d.v. al bugetului local s-ar mobiliza si ar produce mult mai bine). In orice caz o decentralizare la intervale de timp diferite (nu simultan) a locurilor unde ea apare fara riscuri ar fi ceva dezirabil.
De acord ca "autonomie locala", "autonomie regionala" & co ar trebui foarte clar definite. Mai ales in contextul secuime vs. restul unde, mai mult voit decat involuntar, se folosesc concepte vagi (de catre ambele parti).
Intr-adevar o descentralizare dintr-o singura data nu va fi posibil. Adica daca luam descentralizarea pana la nivel judetean, ea trebuie facuta in valuri diferite.
Ma uitam pe site-ul Intitutului pentru Politici Publici la documentul Considerente asupra procesului de descentralizare din 2002 in care e prezentata harta regiunilor de dezvoltare trasata in 1998 unde Harghita si Covasna intra in aceeasi regiune cu Brasov, Mures si Sibiu (pe harta ariilor culturale intra in regiunea Transilvania unde e si Clujul, Hunedoara, Alba, Salaj). Deci in cazul descentralizarii administrative a Romaniei prin crearea de regiuni (sau la nivel de regiuni), Harghita si Covasna intra langa judete care sunt printre cei mai buni contribuitori la bugetul de stat. Asta repune lucrurile in perspectiva in discutia despre descentralizarea progresiva sau nu. Bine, cred ca mai important este ca descentralizarea sa porneasca odata si sa fie bazata pe niste idei clare si sanatoase.
Ce am gasit pe site-ul IPP-ului (dupa link-ul lui Dan) interesant ref la discutia asta:
(e din concluziile raportului din 2001 asupra bugetelor locale "intre teorie si practica" de la http://ipp.ro/altemateriale/Bugetele_locale_intre_teorie_si_practica_2001.pdf
"
În pofida progreselor care s-au făcut în ultimii ani, în România încă nu se poate vorbi
de o autonomie locală reală. Bugetele locale depind foarte mult de resursele pe
care le primesc de la nivel central, proporţia acestora din urmă depăşind 50% în
cele mai multe cazuri. Foarte puţine comunităţi locale sunt cele care reuşesc să
realizeze venituri proprii suficiente. În acelaşi timp echilibrarea bugetelor locale este
o necesitate. În prezent o mare parte a comunităţilor locale româneşti au un pronunţat
caracter de ruralitate ceea ce nu le permite să realizeze destule venituri.
...
Chiar dacă statul asigură încă importante resurse, în cea mai mare proporţie acestea
au destinaţie specială, ceea ce nu permite comunităţilor locale să aibă libertate în
gestionarea fondurilor. În acest caz mărirea cotei din impozitul pe venit reprezintă o
soluţie în sensul unei mai largi autonomii care să permită autorităţilor locale să
cheltuiască în funcţie de propriile necesităţi.
"
Se prezinta astfel si sugestii concrete pentru implementarea unei descentralizari fiscale la nivel local. Nu stiu cate s-au schimbat in privinta asta din 2001.
Post a Comment
<< Home